Petru Dolhescu

Pe mine m-a fascinat ideea asta de a mă trezi foarte devreme. Și nu pentru că vreau să ader la aere de CEO sau alte baliverne, ci pentru că dimineața am capul pe umeri și mă simt productiv. Asta o spune și neurobiologia. În prima parte a zilei, când ești odihnit, neocortexul, structura creierului responsabilă cu tot ce înseamnă rațiune, este cel mai eficient.

Și uite că a venit și timpul să scriu despre al treilea obicei din mini-seria de articole cu obiceiurile zilnice care mă ajută să-mi păstrez echilibrul. Un mare beneficiu al acestor obiceiuri, pe care nu l-am spus până acum, e că îmi oferă o stare de bine, fără a mă folosi de acele lucruri din viață care pot deveni foarte ușor dependențe (de exemplu, alcoolul) și, foarte important, nu creez legături cu ceilalți oameni prin care să devin dependent emoțional. Și uite așa, având încă o motivație la purtător, să purcedem la descrierea obiceiului.

Sunt 10 ani de când dețin domeniul dolhescu.com. Eram în clasa a 11-a când mi-am creat blogul sub această formă. N-aș putea spune că în acești 10 ani am fost un împătimit al scrisului, la fel cum nu sunt nici în prezent.  Dar chiar dacă scriu ocazional, în momentele în care o fac mă simt tare bine. Pentru mine scrisul este o reală terapie. Trebuie să recunosc că zilele astea m-am întors din nou la vechiul meu prieten, blogul, confruntându-mă cu o despărțire.

Continui mini-seria de postări despre obiceiurile mele bune. Exercițiul de recunoștință presupune să mă gândesc în fiecare zi la 5 lucruri pentru care sunt recunoscător. Uneori le și notez într-un caiet, alteori doar le enumăr pe degete. În momentul când fac acest exercițiu, automat chimia creierului se schimbă și în suflet se instalează o liniște și o stare de bine.